LA NAZARET ORI CHINERET

Categories: BLOG

Mantuitorul revine la un moment dat in Nazaret ,cetatea copilariei si tineretii Sale , unde era cunoscut ca fiul tamplarului Iosif si al Mariei si fratele celorlalti copii ai lor. O familie modesta fara celebritate si faima.Ma gandesc insa ca in tot acel timp in jurul Sau circulau informatii pornite chiar de acolo despre evenimentele legate de nasterea Lui miraculoasa si tot ce s-a intamplat atunci. Poate avea printre cunoscuti o aura de mister privitor la Persoana si misiunea Sa ,intarita de un comportament de fiu mai mult decat exemplar care aducea bucurie parintilor ,celor ce-l cunosteau si Cerescului Tata prin toate .

 

Vestea despre minunile Sale pornise de la nunta din Cana si strabatuse tinutul Galileii ajungand pana in Iudeea si Siria chiar . Oriunde calatorii umblau ,duceau cu ei mirabila veste despre nazarineanul dulgher si ucenicii Sai ,devenit dintr-o data rabin si proroc ba mai mult factor de multe si felurite minuni . Cine nu s-ar gandi la ai sai cand are puterea sa faca mult bine? Asa ca iata-L si in Nazaret impreuna cu ucenicii insotit de har si putere de sus . In ziua de Sabat cand I se da cuvantul in sinagoga vorbeste atat de clar, patrunzator si direct, incat toti isi dau seama de puterea si intelepciunea cuvintelor Sale nemaintanlite la vreunul din predicatorii lor . Si citim in paragraful din Matei 14:53-58 care prezinta acest episod ca nazarinenii aceia au inceput sa-si puna intrebari . Ne-am astepta sa fi fost despre fascinantul mesaj ,legatura cu ei si cum sa-l aplice in vietile lor. Dar nu cuvantul ci omul ii starnea, cum ajunsese aici fostul tamplar,de unde intelepciunea si puterea aceasta?. Prejudecatile lor i-au facut sa piarda sansa pe care poate o data in viata-au avut-o. O multime de oameni ar fi fost vindecati, exorcizati,fericiti;s-ar fi scris o istorie vesnica . Dar aproape nimic din toate acestea,doar cateva vindecari in contrast cu sutele sau miile facute in zona Capernaumului.

 

Ce diferenta intre nazaraineni si chineretii din nordul lacului Ghenezaret care se imbulzeau spre Isus alergau disperati sa-I aduca de peste tot pe bolnavi in piete si locuri publice spre a se atinge macar de hainele Domnului si a fi vindecati.Si au fost toti cei ce-au venit cu credinta. Ma gandesc ca si noi putem sa cadem in aceias greseala de a veni din inertie sau cu prejudecati la Domnul si la auzirea propovaduirii Cuvantului Sau, de a ne preocupa cu mesagerul si nu cu mesajul. Realizam mai apoi ca n-am prea simtit influenta si persistenta acelui cuvant in vietile noastre, asa ca dupa cateva zile nici nu mai stim ce s-a spus . Nu cumva aici este o cauza a risipei de har si stationare in cresterea noastra spirituala ? N-au dorit ei acele minuni? Ba da ,chiar Domnul da glas acestei dorinte ,asteptari chiar:”Fa si aici in patria Ta tot ce am auzit ca ai facut in Capernaum” (Luca 4:23). Dar mainile i-au fost legate de necredinta lor. Ma intreb:cum asteptare,dorinta dar fara credinta?Atunci ce aveau oamenii aceia ? Cred ca doar curiozitate si un ascuns dispret datorat modestei sale conditii lumesti deasupra careia se ridicau multi dintre ei . Au asteptat curiosi ca la un soi de fachir sau trisor ca Isus sa faca minuni,poate spectacol. Le-a lipsit ce era cu adevarat important :credinta. O credinta care pretuieste si se increde asteptand cu smerenie si emotie ca Dumnezeu sa lucreze. De ea avem nevoie si azi daca dorim sa-l vedem pe Domnul Isus lucrand minunat printre noi. Harul si darul ceresc al acestei credinte ,Cuvantul si Duhul Cel Sfant sunt izvoarele ei,cum spune psalmistul :”toate izvoarele mele sunt in Tine”(Ps.87:7b).

Lasă un răspuns